Biografii. Fizică |
Scris de Scientia.Ro |
Luni, 27 Septembrie 2010 22:23 |
Nikola
Tesla a fost un om de ştiinţă original şi foarte fertil în materie de
invenţii. În jurul presupuselor ori adevăratelor invenţii ale lui Tesla
circulă multe legende. Citiţi o continuare o succintă, dar vie şi pasionantă trecere în revistă a vieţii şi realizărilor ştiinţifice ale lui Tesla.
"Invenţia
mea are nevoie de o fabrică mare, dar odată materializată, va putea
distruge totul, oameni şi maşini, pe o rază de 300 de kilometri" - Nikola Tesla.
Cuprins:
Introducere Copilăria. Portretul unui savant Adolescenţa. Portretul unui tocilar Psihopatologia Relaţiile de la vârsta maturităţii Realizările ştiinţifice Incidentul cu extratereştrii Concluzii
Deşi Tesla
(1856 – 1943) a murit înainte de inventarea tranzistorului, acesta avea
abilitatea de a-şi folosi mintea aşa cum ne folosim noi astăzi de
computer: îşi proiecta, construia şi testa toate invenţiile folosindu-şi
uluitoarea capacitate de concentrare mentală. Fără a fi nevoie de vreo
schiţă, acesta a putut construi modele funcţionale ale invenţiilor sale.
Inteligenţa nativă a lui Tesla a fost însoţită de această putere
deosebită de concentrare, care, deopotrivă, l-a binecuvântat şi
torturat din copilărie. După unele indicii, se pare că Tesla a suferit
de unele probleme psihice, în special în ultima parte a vieţii. Acesta a
petrecut mare parte a timpului lucrând obsesiv şi solitar;
interacţiunea cu persoanele obişnuite pare a fi fost o sarcină grea
pentru Tesla. Poate de aceea, la bătrâneţe, el a pretins că a reuşit să
contacteze fiinţe cu inteligenţă superioară de pe planeta Venus. În
ciuda excentricităţilor sale (ori poate tocmai din cauza acestora)
Nikola Tesla a fost capabil să-şi folosească puterea minţii pentru a
îmbunătăţii vieţile a miliarde de oameni.
Nikola Tesla, lucrând
Există dovezi substanţiale conform cărora, pe când era copil, coeficientul de inteligenţă al lui Nikola era unul foarte ridicat.
Există unele anecdote care ilustrează precocitatea acestuia. Pe când
avea doar 5 ani, Tesla şi-a informat tatăl că urmează să strunească
puterea apei. Invenţia pe care a realizat-o reuşea să bată ouăle
folosind ca forţă generatoare a mişcării apa... Până la vârsta de 9 ani,
maşina de bătut ouă a evoluat, fiind alimentată de mişcarea unor gândaci.
Anul
următor Tesla rezolva ecuaţii matematice cu o asemenea rapiditate, încât
profesorii săi l-au suspectat că trişează. A efectuat o serie de teste
sub supravegherea părinţilor şi a profesorilor, dovedind că este vorba
de un copil-minune. Imaginaţia sa tehnică a fost în plină manifestare
încă de copil: credea că într-o bună zi va putea să fotografieze
gândurile oamenilor.
Nikola Tesla vorbind în 1880 Societăţii Franceze pentru Fizică şi Societăţii Internaţionale a Electricienilor
Dacă abilităţile cognitive ale lui Tesla
par a fi moştenite de la cei doi părinţi (tatăl cunoştea pe de rost
Biblia, iar mama vorbea 4 limbi străini), inteligenţa sclipitoare pare
să fi fost întărită de puterea sa de concentrare şi motivaţia intensă.
Este posibil ca această intensitate să fie un răspuns la tragica moarte a
fratelui mai mare, care a survenit pe când Nikola avea doar 5
ani. După decesul fratelui, a decis să devină la fel de bun şi
inteligent pe cât a fost defunctul. Pentru un copil de 5 ani, Tesla a
demonstrat o abilitate neobişnuită de a se concentra preţ de mai multe
ore asupra proiectelor sale ştiinţifice.
Nikola
avea abilităţi de memorare vizuală excepţionale; putea păstra ideea unei
maşini ori a unei invenţii în minte, o putea testa, manipulând-o în
diferite poziţii mental şi putea vizualiza maşina în mişcare.
Deşi în mod clar un copil supradotat, Tesla a arătat
uneori un comportament excentric. Era foarte sensibil la anumite sunete
şi putea cu greu să suporte zgomotul unui tren trecând prin apropiere.
Aceste simptome, prezente la copii, sunt considerate semne ale autismului.
Film documentar: Secretele lui Nikola Tesla (subtitrare în limba română)
Tesla a absolvit liceul (care dura 4 ani) în 3 ani. Apoi, la vârsta de 17 ani, s-a expus deliberat virusului holerei.
De ce a făcut asta? Pentru a evita executarea serviciului militar şi
pentru a putea să continue cercetările sale. Deşi îşi revenise în bună
măsură atunci când a fost controlat de doctor, a părut totuşi suficient
de slăbit pentru a primi certificat de invalid. Această boală
periculoasă i-a permis să se întoarcă la studiile sale după un an de
zile (timp în care a citit romane, a învăţat biliard cu tatăl său şi a
memorat majoritatea cărţilor din librăria locală).
Nikola Tesla, tânăr
La Institutul Politehnic din Graz,
Austria şi la Universitatea din Praga, Tesla a continuat să fie însetat
de cunoaştere, dovedindu-se un tocilar de frunte. Lucra în mod
regulat până la 3 dimineaţa la cele mai dificile probleme (după ce
dormea doar 4 ore). Într-o scrisoare a decanului Universităţii din Praga
trimisă părinţilor lui Tesla, acesta spunea: "Fiul dumneavoastră este o stea de primă magnitudine".
În timpul liber, Tesla a organizat prima activitate interuniversităţi,
în care o echipă dintr-o universitate provoca o altă echipă dintr-o altă
universitate la şah.
Există ceva dovezi că, odată ajuns la
maturitate, Tesla a suferit de o afecţiune psihică, numită OCD
(obsessive-compulsive disorder, tulburare obsesiv-compulsivă). Este
probabil ca tocmai extraordinara sa capacitate de a realiza calcule
complexe să fi contribuit la tendinţele sale
obsesive. Această afecţiune este posibil să-l fi afectat pe Tesla sub
aspectul abilităţii sale de a stabili relaţii sociale. Obsesiile sale
includeau fobia de mizerie şi microbi şi concentrarea asupra numărului
trei.
Nikola Tesla îşi foloseşte corpul pentru a conduce electricitate
Obsesiile mentale sunt adesea asociate
cu un comportament compulsiv ce se supune unor reguli rigide. Tesla se
simţea "obligat" să efectueze acţiuni repetitive, ca
de exemplu să facă totul în seturi de trei. De pildă, după ce se plimba
o dată în jurul unei clădiri, acesta simţea nevoi să repede acţiunea de
încă două ori. Tesla prefera să cineze singur, şi această apucătură
avea legătură şi cu obiceiul său de a curăţa farfuriile şi tacâmurile cu
18 şerveţele înainte de masă. După aceea, el calcula volumul mâncării
din farfurie.
Deşi un
obstacol pentru relaţii sociale, obsesiile lui Tesla l-au ajutat în
materie de idei. Într-un articol din 1915 el a prezis că electricitatea
va duce la eliminarea microbilor, insectelor şi a rozătoarelor de pe
Pământ. De asemenea, el a prezis că vor exista băi electrice în fiecare
casă care vor curăţa corpul de praf şi alte particule, că
municipalităţile vor adopta aspiratoare electrice de praf care vor
steriliza aerul, mâncarea şi apa. Tesla a fost în mod clar interesat să
folosească tehnologia pentru a-şi rezolva propriile probleme obsesive.
Deşi apropiat de membrii familiei sale,
Tesla a avut doar câteva relaţii apropiate cu femei de-a lungul vieţii
sale. Nu s-a căsătorit şi nici nu a avut copii. Obsesiile lui Tesla şi
fobia sa pentru microbi probabil au contribuit la acest curs al vieţii.
Se cunoaşte că nu-i plăcea să atingă părul cuiva ori să strângă mâini
şi, din aceste motive, evita contactul cu alţii. În mod frecvent lucra
singur la invenţiile sale, "răsucind" lucrurile în mintea sa uluitoare iar şi iar.
Într-o
perioadă în care nu a avut de lucru ca inginer, Nikola a săpat şanţuri.
Cât a lucrat cu pământul, acesta a legat prietenii cu ceilalţi săpători.
Dar deşi pare că avea capacitatea de a iniţia şi dezvolta prietenii, rareori a fost interesat să le cultive.
Fulgere in laboratorul lui Nikola Tesla
Tesla a avut dificultăţi în a
interacţiona cu persoanele de autoritate, în special cu angajatorii săi.
Iar aceste dificultăţi se datorează, măcar în parte, înţelegerii sale
superioare a sistemelor electrice la care lucra. A fost în mod constant
frustrat pentru că în mintea lui existau maşinării complexe care nu
puteau fi realizate în practică. Astfel, în loc să creeze, el trebuia să
lucreze pentru oameni care nici măcar nu reuşeau să înţeleagă
concepţiile sale mecanice. Din acest motiv, Tesla a preferat să lucreze
singur adeseori, pentru a nu fi întârziat
de "cei inferiori" (incluzându-l aici pe Thomas Edison). Din când în
când, aceste "diferenţe creative" au dus la izolarea lui.
În ultimii
ani, Tesla a devenit şi mai izolat socialmente decât de obicei. El a
început să petreacă timp important zilnic hrănind porumbei şi îngrijind
păsări rănite. În ciuda fobiei pentru microbi, a fost văzut adeseori în
parc, având braţele acoperite de porumbei; a avut chiar şi un porumbel favorit, de culoare albă, care îl vizita adeseori la fereastra apartamentului său.
Film documentar (limba engleză): Nikola Tesla, geniul care a "luminat" Pământul
Geniu indiscutabil, Tesla a lăsat în
urmă mai bine de 200 de invenţii. La o jumătate de secol după moartea
sa, mai mult de o sută dintre invenţiile lui Tesla erau încă în uzul a
milioane de oameni. Creaţiile lui Tesla au inclus realizări
extraordinare la acea vreme, ca arcul electric, motorul
de curent alternativ şi sistemele de transport al electricităţii către
gospodării. El este faimos pentru bobina de inducţie pentru curenţi
alternativi de înaltă frecvenţă, concepută pentru creşterea tensiunii la
frecvenţe înalte - un pas necesar pentru propagarea undelor cu ajutorul
unei antene. Mulţi consideră că Tesla ar trebui creditat cu
descoperirea radioului. În fapt, sistemul său de circuite oscilante,
reglabile au făcut radioul posibil. Tesla, de asemenea, a introdus
conceptul de cuptor cu microunde. El a avut o puternică intuiţie a
electricităţii şi a undelor radio, ceea ce i-a permis să proiecteze
maşini funcţionale.
Tesla a
avansat o mulţime de idei despre putere care erau destul de corecte, dar
şi unele care erau doar extravagante. De pildă, el a înţeles faptul că
transmiterea wireless a energiei este posibilă, dar nu a ştiut că există
limite în privinţa cantităţii de energie transmise astfel. El a
proiectat un turn prin intermediul căruia urma să transmită energie
electrică în mod gratuit în orice loc de pe planetă, folosindu-se de
proprietăţile de reflexie ale ionosferei, dar nu a realizat că, deşi
principiul funcţionează în cazul undelor radio AM, nu este aplicabil în
cazul curentului electric. De asemenea, Tesla a gândit acest turn şi ca o
armă gigantică, ce ar putea să fie folosită pentru scopuri de apărare.
Mai mult, a crezut că folosind energia electrică ar putea schimba vremea
pe Terra, fapt despre care cercetătorii de astăzi cred că nu este
posibil. Deşi înţelegerea lui Testa asupra ionosferei şi a
transmiterii fără fir a energiei erau mult înaintea timpului său, acesta
a atribut uneori naturii proprietăţi pe care nu le avea.
Turnul din Wardenclyffe, Long Island
INCIDENTUL CU EXTRATEREŞTRII
Reputaţia lui Nikola Tesla ca fiind un cercetător
nebun a fost "cimentată" de aşa-numitul incident cu extratereştrii.
După ce a declarat că primeşte mesaje de la locuitorii planetei Marte
ori de pe Venus prin intermediul echipamentelor sale de recepţie,
oamenii de ştiinţă ai vremii s-au întrebat dacă Nikola mai este în
deplinătatea facultăţilor mentale. Acesta era convins că există viaţă în
Univers, în afara celei de pe Terra şi a fost mereu interesat de
modalităţi de a contacta locuitori din sistemul nostru solar,
nepământeni. Tesla nu a reuşit niciodată să convingă pe cineva că a
reuşit să recepţioneze semnale extraterestre.
CONCLUZII
Deşi Nikola Tesla a avut o mulţime de
gânduri şi credinţe neobişnuite, realizările sale ştiinţifice sunt de
necontestat. În fapt, fiecare aspect care îl face pe Tesla să arate ca
un nebun e posibil să fi contribuit la geniul lui. Abilităţile
neobişnuite de a se concentra şi de a vizualiza mental maşini complexe
au legătură, fără nicio îndoială, cu tendinţele sale obsesiv-compulsive.
Viaţa lui Tesla ilustrează, credem, linia subţire care delimitează
geniul de nebunie.
Nikola Tesla
A trăit în perioada 1856 – 1943.
Nationalitate: sârbă Număr of Patente: 212 Îi plăceau: apa, electricitatea şi porumbeii Nu-i plăceau: microbii şi... Thomas Edison |
www.tesla-museum.org/meni_en.htm
www.beembee.com/2010/nikola-tesla
science.howstuffworks.com/nikola-tesla.htm/printable
Articolul reprezintă traducerea aproximativă a acestui material.