 - Psihologii Universităţii din Hawaii, în studiile lor asupra memoriei, au ajuns la concluzia că emisfera dreaptă a creierului ,,îmbătrâneşte” mai repede. Unui grup de pacienţi de diferite vârste (între 44 şi 79 de ani) i s-a dictat, alternative, cu ajutorul unor căşti, un şir de cifre în urechea stângă, apoi la cea dreaptă, cerându-li-se să memoreze cât mai multe dintre ele. Se ştie că nervii auditivi funcţionează în aşa fel încât ceea ce auzim cu urechea stângă se transmite emisferei cerebrale din dreapta şi invers. S-a constatat că cifrele transmise stângii s-au memorat într-o proporţie mai ridicată, trăgându-se concluzia că, odată cu trecerea anilor (când de obicei puterea de memorare scade) emisfera dreaptă a creierului uman ,,îmbătrâneşte” mai repede decât crea stangă. - Creierul uman este format din 100 de miliarde de celule care execută 100.000 de miliarde de operaţiuni. El cântăreşte 2% din masa corpului, dar are nevoie de 20% din oxigenul necesar întregului organism. - Greutatea medie a creierului unui bărbat este de 1350 g, iar la femeie de 1200 g. - Creşterea creierului se opreşte în jurul vârstei de 15 ani. - Creierul continuă să transmită semnale sub formă de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore după moarte. - Creierul produce feniletilamină atunci când omul se îndrăgosteşte. Aceeaşi substanţă se găseşte şi în ciocolată. - Fibrele nervoase din organism măsoară 770.000 km, adică distanţa de la Pământ la Lună şi înapoi. - Un neuron este mai mic decât punctul pus la sfârşitul unei propoziţii. - În timpul vieţii intrauterine neuronii se divid. Rata diviziunii este de 250.000 de neuroni/minut. - Creierul uman conţine aproximativ 100 de milioane de neuroni. Fiecare neuron poate realiza circa 10.000 de sinapse. - În copilărie creierul realizează un număr de conexiuni de milioane de ori mai mare decât ar putea folosi vreodată. La adolescenţă se păstrează numai jumătate din conexiunile din copilărie. - În timp ce adulţii folosesc cortexul frontal pentru a procesa informaţia, adolescenţii folosesc nucleii amigdalieni. Lobii frontali sunt responsabili de activitatea intelectuală complexă (gândirea abstractă). - Axonul unui neuron are o uimitoare capacitate de regenerare: 0,5 mm/24 ore. - Scoarţa cerebrală este formată din aproximativ 18 miliarde de neuroni. - Substanţa nervoasă conţine circa 70 - 85% apă şi 15 - 30% substanţă uscată (40% proteine, 50% lipide, 10% săruri minerale). - La înălţimi de peste 1500 m apare răul de altitudine caracterizat prin dureri de cap, ameţeli, anorexie, somn agitat. La înălţimi de peste 3500 m apar edeme cerebrale caracterizate prin stări de confuzie şi halucinaţii. - Creierul unui bărbat cântăreşte, în medie, 1.400 g, iar cel al unei femei 1.275 g. Atenţie însă: asta nu înseamnă că bărbaţii sunt mai inteligenţi decât femeile! - Stimulii nervoşi ajunşi la creier şi redistribuiţi de acesta se deplasează cu o viteză de 300 km/h. S-ar putea deci spune că stimulii nervoşi sunt un fel de „tren de mare viteză" al organismului uman! - Corpul uman este compus, în proporţie de două treimi, din apă. Apa reprezintă principala componentă a creierului (80%). Scăderea cu doar 1% a cantităţii de apă din corp declanşează imediat senzaţia de sete! - Se pare că albastrul are efecte sedative. În funcţie de nuanţele de albastru percepute, creierul uman trimite în organism 11 substanţe cu efect calmant. Aşa că, atunci când o persoană nervoasă se află prin preajmă, cel mai bine ar fi să fluturaţi un steag... albastru! |
- Întâmplările cele mai frecvente din vise sunt: căderile, eşecurile repetate în desfăşurarea unor acţiuni, activităţi legate de locul de muncă, experienţele sexuale, atacuri sau urmăriri. - Omul doarme aproximativ 1/3 din viaţă. Durata normală de somn la adolescenţi este de 8 - 10 ore, în timp ce un nou-născut are nevoie de 16 ore de somn pe zi. |
- După mai multe ore petrecute în faţa unui ecran de calculator, privind cu atenţie o pagină albă, vei avea impresia că aceasta este colorată într-o uşoară nuanţă de roz. - Omul clipeşte o dată sau de două ori la 10 secunde, deci de 9300 de ori în 24 de ore. O clipire durează 1/3 de secundă. Copiii clipesc doar de la vârsta de şase luni. - Retina conţine cinci tipuri de celule nervoase. Celulele cu bastonaşe sunt în număr de 125 - 130 de milioane, iar cele cu conuri de 5 - 7 milioane. - Ochiul uman este capabil să diferenţieze aproximativ 10 milioane de nuanţe. - Pentru a obţine lumina albă trebuie să amestecăm trei culori de bază: roşu, verde şi albastru. - Efectele tridimensionale ale imaginilor din filme se obţin dacă imaginile se fac în două variante: una în verde şi una în roşu şi apoi se suprapun. - Toţi bebeluşii se nasc cu ochi albaştri. După câteva ore de la naştere, culoarea se poate schimba. - Omul primeşte 83% din informaţiile externe prin văz. - Majoritatea oamenilor de pe planetă au ochi căprui. Persoanele cu ochi albaştri sunt mai puţin numeroase, iar cele care au un ochi căprui și altul albastru, asemeni cântăreţului David Bowie, sunt de-a dreptul o raritate. - Timpul de adaptare a vederii la întuneric este de 30 - 40 de minute, iar la lumină de 5-6 minute. - Ţesătorii de goblenuri disting circa 14.000 de nuanţe de culori, iar textiliştii disting circa 40 de nuanţe de negru. - Este de preferat ca astronauţii să nu aibă prea multe motive de supărare. Ajunși în spaţiul cosmic, acestora le-ar fi greu să plângă, întrucât, din cauza imponderabilităţii, lacrimile nu s-ar putea scurge în jos, pe obraji. |
- Canalul auditiv extern are o lungime de 1,5 cm, iar melcul osos are 3 cm lungime. - Ceara din urechi este o combinaţie între sebum şi sudoare. - Cineva din familia ta sforăie în timpul somnului? Să sperăm că nu, fiindcă sforăitul poate atinge chiar și 69 de decibeli, ceea ce corespunde zgomotului produs de un ciocan pneumatic! |
- După ce am făcut sport, dușul fierbinte nu este recomandat decât după o pauză de 15-23 de minute. În acest fel, putem evita riscul unui atac cardiac. În plus, activităţile sportive nu sunt recomandate în zilele de luni. Într-adevăr, câţiva cercetători germani susţin că numărul de persoane care suferă un atac cardiac ar fi mult mai mare în prima zi de lucru a săptămânii. - Una dintre cele mai importante proprietăţi ale inimii este automatismul cardiac, care îi permite să bată şi atunci când este scoasă din organism. Datorită acestei proprietăţi, sunt posibile operaţiile pe cord deschis. - Inima cântăreşte circa 300 g. De-a lungul vieţii unui om în vârstă de 70 de ani, inima bate de 2,5 miliarde de ori şi fiecare ventricul pompează în artere 170 milioane de litri de sânge. - Musculatura ventriculului stâng este de trei ori mai groasă decât cea a ventriculului drept. - Contracţiile inimii se numesc sistole, iar relaxările, diastole. - Zgomotele inimii sunt consecinţa activităţii mecanice a acesteia. - Ritmul cardiac variază cu vârsta: 130 bătăi/min. la nou-născut şi 70 - 80 bătăi/min. la adult. - Viteza de propagare a pulsului (dilatare bruscă a pereţilor aortei la pomparea sângelui) este de 10 ori mai mare decât cea a fluxului sangvin. - În medie, inima unui om bate de 70 de ori pe minut. Între aceste bătăi, inima se odihneşte. Astfel, în cazul unei persoane de 70 de ani, se poate spune că inima i s-a odihnit timp de 40 de ani și a bătut timp de numai 30 de ani! - Cele peste un miliard de capilare din organism însumează circa 1000 km lungime şi realizează o suprafaţă de circa 30 m pătrați. Totalitatea venelor din corp însumează 50 km lungime. - În zilele noastre este posibilă înlocuirea arterelor bolnave cu artere artificiale. |
- Cei bolnavi de gripă nu simt nici gustul şi nici mirosul mâncărurilor. - Receptorii gustativi nu pot deosebi singuri (fară ajutorul celor olfactivi) gustul piureului de cartofi de cel al piureului de mere. - O papilă gustativă conţine circa 100 - 200 de muguri gustativi. - Mugurii gustativi au o viaţă scurtă: circa 4-5 zile. - Un om adult are circa 9000 de muguri gustativi. - Omul primeşte 1,5% din informaţiile externe prin gust. - Ca să putem simţi gustul mâncării, alimentele trebuie să se amestece cu saliva. Fără aceasta, ar fi imposibil să distingem cele patru gusturi de bază. Fiecare persoană produce un litru de salivă pe zi. Iar saliva eliminată în decurs de 4 luni ar putea umple o cadă! |
- Nou-născutul explorează tactil obiectele cu ajutorul gurii, şi nu cu mâinile. - Nou-născutul prezintă reflexul de orbire. - Un nou-născut are nevoie de 16 ore de somn pe zi. - Toţi bebeluşii se nasc cu ochi albaştri. După câteva ore de la naştere, culoarea se poate schimba. - La nou-născut capul reprezintă 1/4 din lungimea trupului său. La trei ani acesta reprezintă 1/5 din înălţime, la opt ani 1/6 din înălţime, la 12 ani 1/8, iar la adult 1/8 din înălţimea corpului. - La naştere, nou-născutul are 350 de oase, iar după terminarea copilăriei, 144 dintre acestea s-au unit. - Ritmul cardiac al nou-născutului este de 130 bătăi/min. - În momentul primei respiraţii, un nou-născut trebuie să inspire cam de 50 de ori mai puternic decât un adult. |
- Omul primeşte 3% din informaţiile externe prin miros. - Când strănutăm, închidem ochii. Dacă am ţine ochii deschişi, am observa impresionanta viteză a strănutului. Acesta poate atinge 160 km/h, depăşind limita vitezei admise pentru automobile în majoritatea ţărilor! Microbii din gură sunt astfel propulsaţi la o distanţă de până la 4 m! |
- Dacă o femeie ar avea acelaşi raport între trunchi şi membre ca o păpuşă Bărbie, ea ar trebui să meargă de-a buşilea, întrucât picioarele sale ar fi prea subţiri! - Ți-ai măsurat vreodată distanţa dintre încheietura mâinii și cot? Ei bine, vei constata că aceasta este egală cu lungimea tălpii piciorului! - Scheletul unui adult de 80 kg cântăreşte 14,5 kg. - Scheletul uman conţine aproximativ 240 de oase (împreună cu cei 32 de dinţi). Scheletul capului are 22 de oase. - La naştere, omul are 350 de oase, iar după terminarea copilăriei, 144 dintre acestea s-au unit. - Cele 12 perechi de coaste sunt de trei tipuri: adevărate - primele şapte perechi, false - următoarele trei perechi, flotante - ultimele două perechi. - Oasele cresc în lungime până la vârsta de 20 - 25 de ani şi în grosime aproape toată viaţa. - De la 30 de ani oamenii încep să scadă în înălţime. - Dimineaţa corpul este mai lung cu circa 1-2 cm. - Cel mai lat os al scheletului este coxalul, iar cel mai mic osul lenticular din urechea internă. - Prima proteză de picior din lume a fost confecţionată din fire şi foi subţiri pe un suport din lemn. - Oasele mâinii sunt legate prin aproximativ 33 de articulaţii. - Mandibula este cel mai dur os din organism. - Osul hioid (aflat deasupra laringelui) susţine muşchii limbii şi este singurul os din organism care nu atinge nici un alt os. - Când vedem un schelet uman, acesta este, de obicei, de culoare albă. Totuşi, oasele corpului uman nu sunt albe: ele au o culoare bej sau maro-deschis! Albul scheletelor se datorează produselor de curăţare cu care sunt tratate oasele. - Un singur om poate dona organe, oase și ţesuturi pentru 50 de persoane. |
- Râsul este benefic pentru sănătate! Faptul că râsul grăbeşte vindecarea a fost demonstrat ştiinţific. Când râdem, inima bate mai repede, respiraţia se accelerează iar organismul produce mai mulţi anticorpi care luptă împotriva microbilor. Iată de ce, în anumite ţări, spitalele pentru copii angajează clovni, care să-i distreze pe micii pacienţi! - La şase ani, copilul are în medie un sfert din forţa musculară a adultului. - La vârsta de 2 ani, copiii învaţă zilnic, în medie, câte 16 cuvinte noi. La vârsta de 6 ani, un copil dispune de un vocabular compus din 600 de cuvinte. Numărul cuvintelor cunoscute creşte constant, astfel încât o persoană adultă cu studii ajunge, probabil, să cunoască peste 100.000 de cuvinte. În medie, o femeie pronunţă 7.000 de cuvinte pe zi, iar un bărbat numai 2.000. Posedă, oare, bărbatul un vocabular mai restrâns decât o femeie sau nu are prea multe de spus unei femei? Sau bărbatul este în măsură să se limiteze la esenţial? - Dinţii de lapte apar între 6 luni şi 7 ani. Dentiţia definitivă apare între 7 şi 20 de ani. - La trei ani, capul copilului reprezintă 1/5 din înălţime, la opt ani 1/6 din înălţime iar la 12 ani 1/8 din înălțimea totală a corpului. - De la naştere până în jurul vârstei de 25 de ani, greutatea totală a corpului creşte de 20 de ori, creierul de patru ori, ficatul de nouă ori, splina de 13 ori, rinichii de 14 ori, plămânii de 17 ori, inima de 20 de ori şi intestinul de 30 de ori. - Un copil cu vârsta de 6 ani râde, în medie, de 300 de ori pe zi, iar un adult râde doar de la 16 până la 100 de ori pe zi. - În Malaiezia s-a găsit o soluţie ingenioasă pentru a proteja copiii împotriva bolilor: familiile îşi scaldă odraslele în... bere! |
- Cel mai înalt om din lume a fost Robert Wadlow, care a avut o talie de 2,72 metri. - Ca să fim mai mici, ar trebui să trăim în imponderabilitate. Oamenii de ştiinţă au descoperit că, în cazul astronauţilor care petrec mai mult timp în spaţiul cosmic, oasele se micşorează şi devin mai uşoare. |
- Sângele prezintă 6 - 8% din greutatea corpului. - Suprafaţa totală a hematiilor este de circa 3500 m pătrați. În fiecare secundă se produc aproximativ un milion de hematii, iar în decursul vieţii se ajunge la 5.000 de miliarde. - Corpul uman este compus, în proporţie de două treimi, din apă. Apa reprezintă principala componentă a sîngelui (92%). Scăderea cu doar 1% a cantităţii de apă din corp declanşează imediat senzaţia de sete! - La adult, într-un mm cub de sânge se află 4-6 milioane hematii, 4-8 milioane de leucocite şi 250 - 300 de mii de trombocite. - În condiţii normale, pH-ul sângelui este cuprins între 7,38 şi 7,42. - Durata de viaţă a unei hematii este de circa 120 de zile, iar a unei trombocite de o săptămână. - Măduva osoasă produce circa 2,5 milioane eritrocite pe secundă. - Formarea eritrocitelor este stimulată de un hormon secretat de rinichi, numit eritropoietină. - Grupele sangvine au fost descoperite de medicul austriac Karl Landsteiner în anul 1901. - Medicul englez W. Harvey a demonstrat în anul 1628 că sângele nu este imobil în organism, ci el circulă într-un anumit sens prin vene şi în alt sens prin artere. - Atunci când ţesuturile şi organele sunt private de oxigen, sângele capătă culoarea albastră. - Viteza de circulaţie a sângelui este de 20 - 60 cm/s în aortă şi de 0,25 cm/s în arteriole. - Organele producătoare de limfa sunt splina, timusul şi amigdalele. - Limfa circulă cu o viteză de 1,5 cm/min. şi conţine circa 8000 de leucocite/mm3. - Volumul de lichide acumulat în afara capilarelor ajunge la circa 3 l/zi. - În Paraguay, duelul este permis numai dacă adversarii sunt înregistraţi ca... donatori de sînge! |
-Tehnica numită numită ecografie permite „fotografierea" fetusului. Un aparat special emite nişte unde sonore inofensive care permit obţinerea unei imagini a fătului. Acest sistem se inspiră din sonarele utilizate de submarine care, emiţînd unde sonore, pot detecta obiectele aflate sub apă. - În prima lună de sarcină, embrionul măsoară 1/2 cm. Inima lui începe să bată la trei săptămâni de viaţă. Tot în prima lună apar primordiile plămânilor, ficatului, rinichilor, ochilor şi urechilor, precum şi ale nervilor. - La două luni, embrionul măsoară 2-3 cm lungime, iar la trei luni - 5-6 cm. Tot în luna a treia încep să se formeze organele şi sistemele de organe şi se diferenţiază sexul embrionului. - La patru luni embrionul se transformă în făt. Acesta măsoară 10-16 cm lungime şi cântăreşte 40-50 g. - La naştere, organismul femeii conţine 4-5 milioane de foliculi ovarieni. De la pubertate şi până la menopauză se vor forma doar 300 - 400 de ovule. - Deşi „copilul" începe să se mişte la trei luni, viitoarea mamă percepe aceste mişcări abia la 4-5 luni. - La cinci luni fetusul măsoară 25 cm şi cântăreşte 400 gr. El poate să înghită, să digere, să urineze şi să secrete hormoni. El aude zgomote, se sperie, se supără şi reacţionează la dispoziţiile mamei. - La şase luni fătul se întoarce cu capul în jos şi începe să-şi sugă degetul mare de la mână. - La şapte luni fătul deschide ochii şi priveşte fară să clipească. El are un kilogram greutate. - Încă din timpul vieţii intrauterine copilul preferă gustul dulce. - Mesajele cutanate sunt primele informaţii pe care le primeşte creierul fetusului. |
- Menţinerea temperaturii constante a corpului are la bază principiul termostatului. În stare de repaus, ficatul asigură producerea de căldură, iar în timpul unui efort, muşchii striaţi sunt cei care produc căldură. Pierderea de căldură se realizează în principal la nivelul tegumentelor (circa 85% din căldura organismului). - Un mare procent din caloriile pe care le consumăm sunt utilizate pentru menţinerea temperaturii normale a corpului. Cea mai eficientă modalitate de a pierde rapid în greutate ar fi deci să ne instalăm într-un loc rece, unde corpul nostru ar avea nevoie să ardă mai multe calorii pentru a-şi conserva temperatura. Atrăgătoare soluţie, nu-i așa? - Din întreaga cantitate de energie eliberată de substanţele energetice, numai 20-30% este utilizată în procesele vitale, cea mai mare parte fiind transformată în energie calorică. - Căldura degajată de corpul uman în decurs de o zi ar putea face să fiarbă 30 de litri de apă rece. - Oamenii care lucrează noaptea ating temperatura maximă în jurul orei 1. - Corpul pierde 55% căldură prin iradiere, 25% prin evaporare şi 15% prin convecţie. - Prin evaporarea unui g. de transpiraţie se pierd 0,6 kcal. - În piele există 250.000 de receptori pentru frig (corpusculii Krause) şi 30.000 de receptori pentru cald (corpusculii Ruffini). - Temperaturile de -40°, -50° C pot produce îngheţarea lichidelor corpului şi distrugerea citoplasmei celulare. |
- Cei mai mulţi gemeni se nasc la negrii americani şi cei mai puţini la japonezi (35 de gemeni la 10.000 de indivizi). - 50 de femei din întreaga istorie a omenirii au născut cvintupli. - La 10 milioane de naşteri normale apare una cu gemeni siamezi. Primii siamezi s-au născut în localitatea Siam din Japonia. - 12% dintre copiii născuţi în Europa şi S.U.A. sunt gemeni. - Mamele mai vârstnice au şanse mai mari să nască gemeni dizigoţi (proveniţi din două ovule diferite, fecundate de doi spermatozoizi diferiţi) decât cele tinere. - Graţie progreselor ştiinţei, în prezent rata mortalităţii a scăzut considerabil în raport cu cea din 1900. Dacă nu am fi dispus de aceste cunoştinţe, planeta nu ar fi avut acum decât jumătate din populaţia actuală. Potrivit estimărilor, dacă numărul de locuitori ai Terrei va continua să crească în acelaşi ritm, în anul 3530 greutatea totală a populaţiei lumii va fi egală cu cea a planetei! |
- Unghiile degetelor de la mâini cresc de 4 ori mai repede decât cele de la degetele de la picioare. - Unghiile cresc în medie cu 0,5 mm pe săptămână. - Zilnic, unghiile cresc, în medie, cu cîte 0,1 mm. Pentru ca o unghie să se schimbe complet este deci nevoie de 2 luni de zile. Se pare însă că unghiile cresc mai repede la mîna dreaptă a dreptacilor și, respectiv, la mâna stângă a stângacilor. Iar cea mai rapidă creştere o are unghia degetului mare al mâinii. |
- Chelia la bărbaţi este de obicei ereditară şi este legată de sensibilitatea foliculilor piloşi faţă de hormonul sexual al masculinităţii - testosteronul. - Părul capului și barba sunt elementele corpului uman cu cea mai rapidă creştere. Capul unui adult produce zilnic 35 m de fire de păr, lungime echivalentă cu cea a trei autobuze aşezate unul după altul. - Bărbaților le cad, în medie 40 de fire de păr într-o zi, iar femeilor circa 70 de fire. - La bărbaţi, barba creşte mult mai repede decât părul din alte zone ale corpului. Se pare chiar că bărbile blonde cresc mai repede decât cele brune. Iar dacă un bărbat nu şi-ar rade niciodată barba, la bătrâneţe aceasta ar avea o lungime de cca 1 m. De-a lungul vieţii, bărbaţii care se rad zilnic consacră acestei activităţi 3.350 de ore, adică aproximativ 140 de zile sau mai mult de 4 luni întregi! |
- La om, 0,1% din C02 din organism se elimină prin piele. - Pielea cântăreşte aproximativ 10 kg şi reprezintă circa 15% din greutatea corpului. Ea are o grosime de 7-9 mm şi o suprafaţă de 2 m pătrați. - Acneea este cauzată de glandele sebacee excesiv de active. Ele sunt stimulate de schimbările normale din corp şi produc o cantitate sporită de sebum care astupă porii pielii. Punctele negre sunt celule ale pielii moarte încărcate cu melanină. - Omul primeşte 1,5% din informaţiile externe prin simțul tactil. - În piele există 250.000 de receptori pentru frig (corpusculii Krause) şi 30.000 de receptori pentru cald (corpusculii Ruffini). - Pielea corpului uman se reînnoieşte permanent. În decurs de numai o oră, o persoană pierde 600.000 de particule ale pielii. În 70 de ani de viaţă, putem deci pierde mai mult de 50 kg de piele! O mare parte din praful din casă provine din aceste particule moarte! - Aurului i-au fost adeseori atribuite virtuţi curative. Astfel, pentru tratarea afecţiunilor pielii, romanii preparau un unguent în care adăugau pulbere de aur iar în Europa medievală, pulberea de aur era amestecată în anumite băuturi destinate vindecării durerilor de mâini şi de picioare. |
- Fiecare fascicul muscular conţine aproximativ 1000 de fibre musculare. - Prin încreţirea frunţii sunt activaţi 43 de muşchi. - Sunt necesare aproximativ 200.000 de încruntări pentru apariţia unui rid permanent deasupra sprâncenelor. - Cei mai rapizi muşchi din organism sunt cei ai globilor oculari. - Corpul uman este compus, în proporţie de două treimi, din apă. Apa reprezintă principala componentă a muşchilor (73%). Scăderea cu doar 1% a cantităţii de apă din corp declanşează imediat senzaţia de sete! - Contracţia musculară se manifestă prin fenomene mecanice, electrice şi termice. |
- La fiecare două săptămâni, stomacul nostru produce o nouă mucoasă care să-i căptuşească pereţii interiori. Altfel, sucurile gastrice ar ajunge să digere până și stomacul! - Dinţii de lapte apar între 6 luni şi 7 ani. Dentiţia definitivă apare între 7 şi 20 de ani. - Drumul mâncării de-a lungul esofagului durează aproximativ opt secunde. În medie, stomacul digeră o masă bogată în grăsimi în şase ore, iar una bogată în carbohidraţi în două ore. Durata medie a digestiei în intestinul subţire este de 3-5 ore. - Un singur om poate dona organe, oase și ţesuturi pentru 50 de persoane. De fapt, un om poate supravieţui chiar și atunci când i-au fost extirpate stomacul, splina, 75% din ficat și 80% din intestine. - Intestinul subţire are o lungime de 4-6 m. El conţine peste 10 milioane de vilozităţi intestinale care realizează o suprafaţă de absorbţie de circa 1000 de metri pătrți. - Ficatul este cea mai mare glandă din corp (1500 g) şi prezintă cea mai mare putere de regenerare: dacă se extirpă jumătate din el, partea lipsă creşte la loc într-o lună. - Vezica biliară poate înmagazina, în perioada dintre două digestii, circa 0,41 l de bilă. - Procesul de digestie a fost descoperit acum 200 de ani de către Reaumur şi Spallanzani, care au pus într-o eprubetă o bucăţică de carne peste care au turnat suc gastric şi au constatat că după câtva timp, carnea a dispărut. - Zilnic, o persoană elimină, în medie, 0,5 litri de „vânturi"! Acestea provin pur și simplu din aerul îngurgitat când bem sau când mâncăm sau din gazele degajate în timpul procesului de digestie. Din fericire, cele mai multe din ele sunt inodore. |
- De-a lungul vieţii, omul se hrăneşte circa patru ani. - 250 g de varză albă furnizează o cantitate egală de energie (82 kcal) cât 20 g de zahăr şi 100 g de cartofi. - Necesarul caloric al unui individ normoponderal care depune un efort fizic mic este de 30 kcal/kg corp. La tineri, necesarul caloric este mai mare (31 kcal/kg corp) decât la bătrâni (26 kcal/kg corp). - Glucidele trebuie să acopere 50-55% din raţia calorică, lipidele 20-30% şi proteinele 10-15%. - Pentru a slăbi, nu trebuie neapărat să urmăm un regim complicat sau să participăm la obositoare şedinţe de fitness. Simplul gest de a umecta cu limba 10 timbre poştale duce la pierderea unei calorii. În principiu, este deci posibil să pierdem din greutate fără să ne ridicăm din fotoliu! - Energia necesară vieţii ne este furnizată de alimentele și lichidele pe care le consumăm. Această energie poate fi exprimată în calorii. Apa nu conţine nici o calorie, pe când o banană conţine 80 de calorii, furnizeazându-ne asfel suficientă energie pentru a putea alerga timp de 10 minute. - Un om poate supraviețui aproximativ o lună fară mâncare, dar numai o săptamână fără apă. - Mai mult de 70% din suprafaţa globului este acoperită de apă, însă peştele – unul dintre cele mai bogate alimente în proteine – nu intră în raţia alimentară a omului decât în proporţie de 1%! După calculele specialiştilor, producţia de hrană a mării ar putea egala pe cea a uscatului. S-a stabilit, spre exemplu, că făina de peşte (care conţine 80% proteine) este de cinci ori mai nutritivă decât peştele din care este făcută. - Omul consumă pe întreaga durată a vieții sale peste 65.000 litri de apă. - De-a lungul vieţii, un om mănâncă o cantitate totală de hrană echivalentă cu greutatea a 6 elefanţi, adică aproximativ 30 de tone de mâncare! - Corpul unei persoane obişnuite conţine suficient fier pentru a fabrica un cui lung, suficient de mult sulf pentru a eradica toţi puricii care parazitează un câine, suficient de mult carbon pentru a fabrica mina a 900 de creioane, suficient de multă materie grasă pentru a fabrica 7 bucăţi de săpun şi suficient de multă apă pentru a umple un butoi cu o capacitate de 50 de litri! |
- Cei doi plămâni conţin aproximativ 150 - 300 de milioane de alveole pulmonare. Împreună cu capilarele pulmonare, acestea realizează o suprafaţă de schimb de circa 150-200 de metri pătrați. - Un om poate supravieţui chiar și atunci când i-a fost extirpat un plămân. - Corzile vocale la femeie au o lungime de 12 mm, iar la bărbat de 18 mm. - În timpul unui acces de tuse, plămânii imprimă aerului expirat o viteză de 900 km/h, iar în timpul unui strănut, viteza este de numai 170 km/h. - Dacă inspirăm heliu, vocea ni se subţiază. În acest caz, vocea unui bărbat ar putea fi confundată cu cea a unei soprane! - Pe parcursul a 24 de ore, un om respiră de 21.000 de ori, iar plămânii săi prelucrează circa 2.000 l de aer, cantitate suficientă pentru a umfla cu gura 40 de bărci pneumatice. Adultul consumă circa 300 cm cubi de oxigen pe minut, ceea ce reprezintă 442 l/24 de ore. - În 24 de ore, plămânii sunt traversaţi de 10.000 de l de aer şi de 800 de l de sânge. - La o temperatură normală de 20° C, un om adult inspiră şi expiră cantităţi diferite de aer, în funcţie de mişcările pe care le face şi de poziţia sa: cantitatea de aer ventilat variază de la 6 l când este culcat, la 7 l când este aşezat şi la 8 l când este în picioare fară a se mişca, la 14 l când merge, 43 l când aleargă şi până la 100 l când depune un efort fizic intens. - Un om respiră cam 174 milioane de litri de aer de-a lungul vieţii. - Persoanele care lucrează sau trăiesc în mediul urban respiră zilnic o cantitate de substanţe toxice egală cu cea conţinută de un pachet de ţigări! - În momentul primei respiraţii, un nou-născut trebuie să inspire cam de 50 de ori mai puternic decât un adult. - La nivelul faringelui se întretaie calea digestivă cu cea respiratorie. - Faringele conţine trei perechi de amigdale. - Datorită prezenţei aerului rezidual în plămâni, un fragment de plămân pus în apă pluteşte. - Plămînii au o mare elasticitate şi pot fi umpluţi cu aer de 100 de ori mai uşor decât un balon. Când ne odihnim, doar 10% din aerul inspirat şi expirat este reînnoit. Totuşi, atunci când tragem cu putere aer în piept sau când facem exerciţii fizice solicitante, aerul din plămîni poate fi înlocuit chiar şi în proporţie de 80%. - De-a lungul vieţii, un om inspiră aproximativ 20 kg de praf! S-ar putea spune că nici nu mai e nevoie de aspirator în casă! |
- În cinci minute trece prin rinichi întreaga cantitate de sânge din organism. Această cantitate de sânge este filtrată în circa 40 de minute. - Cei doi rinichi filtrează 150–180 l urină primară în 24 de ore şi produc 1,5 l urină secundară. - Un adult normal are 5-6 micţiuni pe zi. - Capacitatea maximă a vezicii urinare este de 700-800 ml urină, iar cea medie de 300-400 ml urină. - În fiecare minut se produc cinci picături de urină. - Un singur om poate dona organe, oase și ţesuturi pentru 50 de persoane. Omul poate supravieţui chiar și atunci când i-a fost extirpat unul dintre rinichi. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu